Cine este candidat pentru fațete dentare (și când NU sunt soluția)
De Dr. Eduard Duda · · 8 min de citit
Cuprins articol
Un candidat bun pentru fațete dentare are dinți sănătoși și o nemulțumire care ține doar de aspect: culoare, formă, o ciobitură mică sau un spațiu între dinți. Fațeta nu tratează o boală, ci o acoperă, așa că orice carie sau boală gingivală activă se rezolvă mai întâi. Câteva situații schimbă însă planul. Bruxismul, adică scrâșnitul dinților, o mușcătură foarte adâncă sau prea puțin smalț sănătos pe care coaja subțire să se lipească. În astfel de cazuri medicul recomandă altceva, de obicei o coroană sau un pas de ortodonție. Cine e potrivit și pe câți dinți se lucrează se stabilește la un consult, nu după o regulă generală.
Pe scurt: fațetele merg pe dinți sănătoși, unde problema e pur estetică. Cariile și boala gingivală activă se tratează întâi, fiindcă o fațetă le-ar ascunde, nu le-ar vindeca. Bruxismul cere prudență și, dacă se aplică totuși fațete, o gutieră de noapte. La fel contează și mușcătura: una foarte adâncă sau o poziție mult deviată a dinților pot cere un pas de ortodonție înainte, fiindcă altfel fațeta ar masca o problemă care ține de felul în care se închid dinții, nu de aspectul lor. Iar când a rămas prea puțin smalț, coroana ține mai bine. Restul se decide la consult.
Cine este un candidat bun pentru fațete
Profilul se rezumă la câteva condiții simple. Dinți sănătoși, gingii sănătoase și o nemulțumire care ține de estetică, nu de funcție. Dacă dintele e întreg și doar arată altfel decât ți-ai dori, fațeta are sens.
Ce corectează bine o fațetă? Culoarea care nu cedează la albire, o formă inegală, o margine ciobită, un spațiu mic între dinții din față. ADA o descrie exact așa, un înveliș subțire făcut pe măsură, lipit pe fața dintelui ca să îi schimbe culoarea, forma sau lungimea. E o soluție de aspect, pusă peste un dinte care în rest e în regulă.
Partea la fel de importantă ține de ce trebuie să fie în ordine înainte. Cleveland Clinic pune sănătatea dinților și a gingiilor drept condiție pentru fațete: fără carii active, fără boală de gingii, cu smalț destul pentru lipire. Când toate acestea sunt bifate, ești un candidat bun. Dacă vrei să vezi și ce tipuri există, ai ghidul complet cu tipurile de fațete dentare.
Ce trebuie rezolvat întâi: carii și boală gingivală
O fațetă acoperă suprafața dintelui, dar nu vindecă nimic sub ea. De aceea orice problemă activă se rezolvă mai întâi, altfel o ascunzi sub o coajă frumoasă și o lași să avanseze.
Cariile intră primele pe listă. Un dinte cu carie are nevoie de tratament, nu de camuflaj. Dacă lipești o fațetă peste o carie netratată, procesul continuă dedesubt, iar lucrarea nu ține.
Boala gingivală cere aceeași ordine. Un studiu de specialitate despre fațete subliniază că sănătatea parodontală trebuie asigurată înainte de aplicare: gingii inflamate, sângerânde sau cu pungi parodontale nu oferă un teren stabil pentru marginea fațetei. Se tratează și se stabilizează întâi boala, apoi se discută estetica.
Ordinea nu e birocrație. E ce face diferența între o fațetă care arată bine ani buni și una care se desprinde peste câteva luni, pe un dinte care de fapt avea altă nevoie.
Bruxismul (scrâșnitul) și de ce contează
Scrâșnitul și încleștarea dinților, adică bruxismul, schimbă calculul. ADA spune direct că fațetele pot să nu fie o alegere bună pentru cine scrâșnește, fiindcă forțele repetate solicită o coajă subțire de ceramică mai mult decât e construită să ducă.
Nu e doar o precauție teoretică. O analiză despre longevitatea fațetelor ceramice pune bruxismul printre factorii de risc documentați pentru fractură și pentru desprinderea fațetei de pe dinte. Cu alte cuvinte, cine scrâșnește pune mai des lucrarea în pericol.
Asta nu înseamnă un nu automat. Dacă restul condițiilor sunt bune, fațetele se pot face și la cineva care scrâșnește, cu o condiție clară: o gutieră de noapte purtată constant, care preia din forțe în somn. Fără ea, riști să refaci lucrarea mai devreme decât ar trebui.
De-a lungul anilor am tratat mulți pacienți care scrâșnesc și, sincer, aici sunt cel mai rezervat cu fațetele. Am văzut ce face forța de noapte unei coji subțiri: o ciobește sau o desprinde în câteva luni, oricât de bine ar fi lipită. Problema nu e mâna medicului, ci presiunea din somn. Cu o gutieră purtată serios, discuția se schimbă complet. Fără ea, prefer să nu pun o lucrare pe care am văzut-o cedând. - Dr. Eduard Duda, medic fondator
Ocluzia adâncă, mușcătura și malocluzia
Felul în care se închid dinții contează la fel de mult ca aspectul lor. O mușcătură foarte adâncă, în care dinții de sus îi acoperă mult pe cei de jos, pune presiune pe marginea fațetelor din față. ADA notează că o astfel de mușcătură poate face fațetele o alegere slabă, fiindcă la fiecare mestecat coaja subțire încasează forțe pentru care nu e gândită.
Poziția dinților ridică o altă întrebare. Când dinții sunt mult înghesuiți sau deviați, o fațetă i-ar face doar să pară drepți, fără să corecteze problema de fond. Un review despre restaurările lipite cu preparare minimă arată că, atunci când poziția o cere, alinierea prin ortodonție vine logic înaintea esteticii: întâi așezi dinții, apoi, dacă mai e nevoie, rafinezi aspectul.
De aceea, la o mușcătură dificilă sau la o înghesuială clară, planul poate începe cu un tratament ortodontic. Uneori, după aliniere, fațetele nici nu mai sunt necesare. Alteori rămân, dar pe o bază mult mai stabilă.
Când smalțul nu e suficient (și de ce atunci se recomandă coroana)
O fațetă ține pentru că se lipește de smalț. Aici e cheia. Adezivii dentari se leagă cel mai bine de smalț, nu de dentina de dedesubt, așa că retenția fațetei depinde de cât smalț sănătos a rămas pe fața dintelui. Iar smalțul nu e la fel de gros peste tot: o măsurătoare a grosimii smalțului de pe fața dintelui arată că spre colet, lângă gingie, stratul e foarte fin, exact zona pe care se sprijină marginea fațetei.
Un studiu despre prepararea și lipirea fațetelor explică de ce contează asta: când suprafața de lipit e în mare parte smalț, legătura e puternică și durabilă; când fața dintelui e formată mai mult din dentină sau din obturații vechi și mari, lipirea nu mai are de ce să se prindă bine. În astfel de cazuri, o fațetă devine un pariu riscant.
Atunci intră coroana. Fiindcă îmbracă tot dintele în loc să se lipească doar de față, o coroană dentară nu mai depinde de cantitatea de smalț rămasă. Cleveland Clinic descrie fațeta ca pe un strat subțire lipit pe suprafața dintelui, adică exact ce nu se mai poate face când fața lui nu mai are smalț destul pentru lipire. Nu e o problemă de material, ci de suport: fără smalț de care să se prindă, chiar și o fațetă bine făcută se desprinde. Coroana ocolește complet această limită.
Fațete pentru diastemă, dinți mici, uzați, pătați sau ușor strâmbi: când merg și când nu
Multe nemulțumiri estetice se potrivesc bine cu fațetele, atâta timp cât dintele de dedesubt e sănătos. Tabelul de mai jos strânge situațiile cele mai frecvente și ce le desparte de un nu.
| Situație | Merge o fațetă? | Ce contează |
|---|---|---|
| Diastemă (spațiu între incisivi) | De obicei da | Se închide spațiul dacă gingia și osul sunt sănătoase |
| Dinți mici sau scurți | Da | Se pot alungi vizual și aduce la o proporție mai bună |
| Dinți uzați, la cineva care scrâșnește | Cu prudență | Întâi se ține sub control scrâșnitul, plus gutieră de noapte |
| Dinți pătați care nu răspund la albire | Da | Fațeta acoperă colorația de pe suprafață |
| Dinți ușor strâmbi | Uneori da, alteori ortodonție întâi | Depinde de cât de deviată e poziția |
Dinții ușor strâmbi sunt cazul de graniță. Când abaterea e mică, o fațetă poate crea impresia de aliniere. Când dinții sunt mult deviați sau înghesuiți, ne întoarcem la ce spuneam mai sus: ortodonția rezolvă cauza, fațeta doar ar masca-o. Diferența dintre cele două situații o vezi cel mai clar la un consult, nu dintr-un tabel.
Dacă ești între o fațetă și o coroană, articolul despre diferența dintre fațete și coroane intră în detaliu. Pentru materiale, pași și cum decurge totul, ai pagina de fațete dentare. Iar dacă vrei un răspuns pe cazul tău, un consult e cel mai scurt drum.
Întrebări frecvente despre candidatura pentru fațete
Cine este un candidat bun pentru fațete dentare?
Cineva cu dinți sănătoși, gingii sănătoase și o nemulțumire care ține de aspect: culoare, formă, o ciobitură mică sau un spațiu între dinți. Fațeta acoperă suprafața, nu tratează o boală, așa că se potrivește pe un dinte care în rest e în regulă. Dacă apar carii, boală de gingii sau prea puțin smalț, planul se schimbă. Cine e potrivit se confirmă la un consult.
Pot face fațete dacă am o carie sau gingii inflamate?
Nu înainte de a le trata. O fațetă lipită peste o carie ar ascunde problema, în timp ce procesul continuă dedesubt. Gingiile inflamate sau sângerânde nu oferă o margine stabilă pentru fațetă. Se tratează și se stabilizează întâi aceste probleme, apoi se discută partea estetică.
Am bruxism, scrâșnesc noaptea. Mai pot pune fațete?
Uneori da, dar cu prudență. Scrâșnitul solicită coaja subțire de ceramică și crește riscul de fractură sau de desprindere. Dacă restul condițiilor sunt bune, fațetele se pot face cu o gutieră de noapte purtată constant, care preia din forțe în somn. Fără gutieră, riscul de a reface lucrarea mai devreme e real.
Dacă am dinții strâmbi, fațetele îi îndreaptă?
Nu îi mișcă, doar pot crea impresia de aliniere când abaterea e mică. La dinți mult înghesuiți sau deviați, ortodonția corectează poziția, iar fațeta ar masca doar problema. De multe ori alinierea vine prima, iar estetica după. Ce se potrivește depinde de cât de mult sunt deviați dinții tăi.
De ce mi se recomandă o coroană în loc de fațetă?
De obicei fiindcă a rămas prea puțin smalț sănătos pe care fațeta să se lipească. Fața dintelui poate fi formată în mare parte din dentină sau din obturații vechi și mari, unde lipirea nu ține bine. Coroana îmbracă tot dintele și nu mai depinde de smalțul rămas, așa că devine varianta mai sigură. Decizia se ia după ce medicul vede cât dinte sănătos a rămas.
Câte fațete îmi trebuie și cine decide?
Depinde de câți dinți se văd când zâmbești și de ce vrei să corectezi, așa că nu există un număr fix. Unii au nevoie de doi, alții de șase sau opt, ca să iasă un rezultat echilibrat. Medicul stabilește numărul la consult, după ce evaluează dinții și mușcătura. Nu porni de la o cifră, ci de la ce arată dinții tăi.
Surse
- American Dental Association, MouthHealthy, Veneers, despre profilul unui candidat pentru fațete, situațiile în care ele pot să nu fie o alegere bună (bruxism, mușcătură adâncă) și ce corectează, pe ADA MouthHealthy.
- Cleveland Clinic, Dental Veneers, despre condiția de dinți și gingii sănătoase înainte de fațete și despre fațetă ca strat subțire lipit pe suprafață, pe Cleveland Clinic.
- Studiu despre prepararea și lipirea fațetelor dentare, despre rolul smalțului în retenție și despre sănătatea parodontală asigurată înainte de aplicare, indexat pe PMC (NCBI).
- Alenezi et al. (), longevitatea fațetelor ceramice, pentru bruxism ca factor de risc documentat pentru fractură și desprindere, indexat pe PMC (NCBI).
- Ali et al. (), review despre restaurările lipite cu preparare minimă, pentru principiul alinierii prin ortodonție înaintea esteticii, atunci când poziția dinților o cere, pe PMC (NCBI).
- Ferrari et al. (1992), grosimea smalțului de pe fața dintelui, folosit ca reper pentru cât de fin este stratul de smalț îndepărtat la o fațetă, pe PubMed (NCBI).
Articol scris de Dr. Eduard Duda, medicul fondator al Clinicii NEO. Pentru o evaluare a dinților și o recomandare potrivită cazului tău, ne găsești pe B-dul Republicii Nr. 52, Baia Mare.