Dinți gălbui: cauze frecvente și ce poți face

Dinții gălbui apar, cel mai des, dintr-o cauză externă: pigmenții din cafea, ceai, vin roșu sau tutun, depuși pe smalț. Alteori culoarea vine din interiorul dintelui, de la vârstă, de la un medicament luat în copilărie sau de la o traumă veche. Diferența dintre cele două tipuri de cauze schimbă și soluția. O pată de pe suprafață se poate curăța sau albi. O schimbare venită din interior are, de regulă, nevoie de o evaluare stomatologică.

Ce înseamnă, de fapt, dinți gălbui?

Sub smalțul alb și translucid se află dentina, un țesut natural gălbui. Culoarea pe care o vezi la o privire în oglindă e, de fapt, suma dintre smalț și ce se vede prin el din dentină. Sursele dentare împart discromia în două categorii mari: extrinsecă, o pată depusă pe suprafața smalțului, și intrinsecă, o schimbare de culoare care vine din interiorul dintelui, în dentină.

Distincția contează practic. O pată extrinsecă se poate îndepărta prin periaj corect, igienizare profesională sau albire. O schimbare intrinsecă nu răspunde la fel: smalțul de la suprafață rămâne intact, iar problema e dedesubt. De aceea un control stomatologic ajută chiar și când decizia pare simplă, pentru medic: el vede imediat dacă lucrează cu o pată sau cu altceva.

Cauze externe: ce pătează smalțul

Cafeaua, ceaiul, vinul roșu și sosul de soia se numără printre cele mai frecvente surse de pată externă, pentru că pigmenții lor se depun în timp pe smalț. Tutunul are un efect asemănător și se adaugă, la fumători, peste celelalte surse alimentare. Igiena orală deficitară lasă loc plăcii bacteriene să se acumuleze pe dinte, iar placa netratată se întărește în tartru, pe care periuța nu-l mai poate scoate.

Vestea bună pentru cauzele externe: un periaj corect, cu pastă fluorizată, și curățarea interdentară zilnică reduc acumularea. Pentru tartrul deja fixat, doar un detartraj profesional îl îndepărtează complet.

Cauze interne: schimbări din interiorul dintelui

Discromia intrinsecă are mai multe origini posibile. O traumă veche la dinte poate afecta nervul din interior și schimba culoarea dentinei. Tratamentul de canal, care elimină nervul, poate lăsa dintele puțin mai întunecat decât vecinii lui. Anumite antibiotice din clasa tetraciclinei, administrate unei femei însărcinate sau unui copil sub aproximativ 8 ani, cât timp dinții încă se formează, se pot lega de dentină și lăsa o bandă de culoare cenușie până la brun-gălbuie, care se întunecă în timp la expunerea la lumină. Din acest motiv, tetraciclina nu mai este prescrisă de rutină la gravide și copii mici.

Excesul de fluor din perioada de formare a dintelui, bolile care afectează dezvoltarea smalțului și câteva afecțiuni genetice rare completează lista cauzelor interne. Toate au un element comun: schimbarea de culoare nu stă pe suprafața smalțului, ci dedesubt, iar periajul sau o pastă de albit nu o pot atinge.

De ce se îngălbenesc dinții cu vârsta?

Cu fiecare deceniu de masticație și expunere la acizii din alimente, smalțul se mai erodează ușor, iar dentina gălbuie de dedesubt se vede mai mult. În paralel, ani de expunere la cafea, ceai sau tutun lasă un strat de pată acumulată, pe care periajul obișnuit nu-l mai scoate integral. Cele două procese, uzura smalțului și petele adunate în timp, se suprapun și explică de ce dinții par, în medie, mai gălbui la 50 de ani decât la 20, chiar la o persoană cu igienă bună. Nu există un prag fix la care „începe" îngălbenirea de vârstă. Procesul e continuu și depinde mult de obiceiuri: o persoană care fumează și bea multă cafea va vedea schimbarea mai devreme decât una care nu face niciuna din cele două.

Fluoroza dentară: de obicei pete albe, nu gălbui

Fluoroza se formează doar cât dintele încă e sub gingie, în copilărie, aproximativ până la 8 ani, din exces de fluor ingerat din orice sursă în această perioadă. Nu are legătură cu fluorul folosit după ce dintele a erupt, deci un adult nu poate dezvolta fluoroză nouă. Forma tipică apare ca pete, dungi sau linii albe pe smalț. Doar în cazurile moderate sau severe, mult mai rare, apare și o pată brun-gălbuie, uneori cu smalțul ciupit. În marea majoritate a cazurilor din SUA, fluoroza este ușoară și pur cosmetică, fără să afecteze sănătatea sau funcția dintelui. Dacă vreo pată pare să se fi format recent, la un adult, probabil nu e fluoroză, ci altă cauză din lista de mai sus. Fluoroza se vede de la primele dinți definitivi și rămâne, practic, neschimbată pentru tot restul vieții.

Un singur dinte închis la culoare: ce poate însemna

Dacă un singur dinte se întunecă vizibil față de ceilalți, de obicei nu e vorba de aceleași cauze care îngălbenesc toată dantura. Explicația cea mai frecventă este o problemă la nervul dintelui, apărută după o lovitură mai veche, uneori la ani de la impact. Nervul afectat sau mort schimbă culoarea dentinei dinăuntru, iar dintele poate deveni gri, brun sau gălbui-întunecat. Dacă observi acest tipar, un control exclude o problemă la nervul dintelui care, netratată, poate evolua spre infecție.

Culoarea, singură, nu arată dacă un dinte are o carie. Petele de suprafață și modificările din interiorul dintelui pot arăta asemănător, iar tratamentul depinde de cauză. Un dinte care se întunecă izolat merită evaluat, mai ales după o lovitură, chiar dacă nu doare. Examinarea poate include o radiografie sau teste ale vitalității pulpei, când medicul le consideră necesare.

Ce poți face acasă

Periajul de două ori pe zi cu pastă fluorizată, plus ața dentară zilnică, rămân baza oricărei rutine care vrea să limiteze petele de suprafață. O clătire cu apă simplă după cafea, ceai sau vin roșu reduce timpul de contact al pigmentului cu smalțul. Pastele de albire cu agenți abrazivi ușori pot ajuta la pete de suprafață, dar nu schimbă o culoare venită din interiorul dintelui. Pentru tartrul deja fixat, igiena de acasă nu mai e suficientă: urmează un detartraj profesional. Renunțarea completă la tutun ajută vizibil, pentru că oprește sursa principală a petei, nu doar o reduce temporar. Realist, o rutină bună previne pata nouă mai bine decât o șterge pe cea veche, deja fixată în smalț.

Albirea dentară: ce spune NHS despre siguranță

Serviciul britanic de sănătate (NHS) este clar în privința siguranței: un kit folosit de un medic sau prescris de el rămâne cea mai sigură variantă, pentru că substanțele active sunt puternice și ar trebui vândute sau aplicate doar de un profesionist dentar. Albirea făcută în saloane nelicențiate sau cu un kit cumpărat liber, de la farmacie sau online, funcționează mai slab și poate afecta smalțul sau gingiile. Printre efectele posibile se numără sensibilitatea dentară la rece sau dulce, gingii sensibile și pete albe temporare pe gingie. Pentru o discromie intrinsecă mai rezistentă, precum pata lăsată de tetraciclină sau un dinte devitalizat, fațetele dentare pot fi o opțiune discutată la un consult de estetică dentară, dacă albirea simplă nu ajunge.

Când un dinte gălbui cere un consult stomatologic

O îngălbenire lentă și uniformă a tuturor dinților e, cel mai des, un motiv cosmetic, nu urgent, și poate aștepta o programare de rutină. Situația e diferită dacă un singur dinte își schimbă brusc culoarea, mai ales după o lovitură sau o durere veche: aici un control stabilește dacă nervul dintelui e afectat. La fel, dacă vrei să încerci albirea, un control preliminar confirmă că nu există carii netratate sub pată, pe care substanțele de albire le-ar putea irita. Dacă pata vine la pachet cu sensibilitate crescută, durere la masticație sau un miros neplăcut din zona dintelui respectiv, nu aștepta: acestea sunt semne care merg dincolo de cosmetică și cer o evaluare mai rapidă.

Surse

• Cleveland Clinic, Tooth Discoloration: Causes & Treatment explică pe larg diferența dintre petele de suprafață și schimbările de culoare venite din interiorul dintelui, într-un ghid dedicat discromiei dentare, pe Cleveland Clinic.
• CDC, About Dental Fluorosis explică fluoroza pe scurt, pe cdc.gov.
• ADA MouthHealthy, Fluorosis descrie aspectul petelor de fluoroză și arată că, de regulă, nu afectează sănătatea dintelui, pe American Dental Association.
• Studiul de caz despre decolorarea produsă de tetraciclină, Tetracycline-Induced Discoloration of Deciduous Teeth, publicat pe PubMed Central, explică mecanismul chimic din spatele petei.
• NHS, Teeth whitening atrage atenția că albirea cumpărată liber, fără un medic, funcționează mai slab și poate afecta smalțul sau gingiile, pe nhs.uk.
• World Health Organization, Oral health listează sănătatea orală drept parte a sănătății generale, pe who.int.

Continuă cu

Îngrijire oralăPlaca bacteriană: cum se formează și cum o previi Îngrijire oralăDetartrajul: cum decurge și de ce contează Îngrijire oralăPulpita dentară: simptome și tratament

← Înapoi la blog