Placă bacteriană dentară: ce este și cum apare
De Dr. Eduard Duda · · 8 min de citit
Cuprins articol
- Ce este placa bacteriană dentară
- Cum se formează placa dentară
- Placa bacteriană și tartrul dentar
- Semnele vizibile ale plăcii bacteriene
- Carii, gingivită și alte riscuri
- Cum se îndepărtează placa acasă
- De ce periajul nu înlocuiește detartrajul
- Cât de des trebuie făcut un detartraj
- Întrebări frecvente
Placa bacteriană dentară este un strat subțire și lipicios de bacterii, resturi alimentare și proteine din salivă, care se formează continuu pe suprafața dinților, chiar și în timpul nopții. Este în mare parte inofensivă cât timp rămâne proaspătă și este îndepărtată zilnic prin periaj și ață dentară. Problemele apar atunci când placa nu este curățată corect: bacteriile din ea produc acizi care atacă smalțul și pot duce la carii, iar dacă placa rămâne pe dinte mai multe zile, se întărește și devine tartru, un depozit dur pe care doar un medic stomatolog îl mai poate îndepărta.
Pe scurt: placa bacteriană e un strat de bacterii care apare zilnic pe dinți, chiar și la persoanele cu igienă orală bună. Necurățată prin periaj și ață dentară, se poate întări în tartru, un depozit pe care nu îl mai poți îndepărta singur acasă. Bacteriile din placă sunt cauza principală a cariilor și a gingivitei, iar detartrajul profesional periodic rămâne singura metodă de a scoate tartrul deja format.
Ce este placa bacteriană dentară
Placa bacteriană este un biofilm, adică un strat organizat de bacterii care aderă la o suprafață și se dezvoltă într-o matrice proprie, lipicioasă, pe care și-o secretă singure. În cavitatea bucală, placa dentară este unul dintre cele mai frecvente biofilme și acoperă dinții ca o peliculă subțire, aproape invizibilă la început. Conține atât bacterii, cât și resturi de la ultima masă și proteine provenite din salivă, toate lipite între ele de matricea pe care bacteriile o produc.
Formarea plăcii este un proces natural și continuu, nu un semn automat de igienă proastă. Dinții capătă un strat nou de placă în fiecare zi, inclusiv noaptea, în timpul somnului, când saliva curge mai puțin și bacteriile au condiții mai bune de dezvoltare. Cât timp placa este proaspătă și este îndepărtată zilnic prin periaj corect și folosirea aței dentare, rămâne inofensivă. Problema reală apare atunci când se acumulează pe o perioadă mai lungă și bacteriile din ea au timp să producă acizi sau să se mineralizeze.
Cum se formează placa dentară
Procesul de formare a plăcii urmează o secvență bine documentată în literatura de specialitate. În primele ore, pe suprafața curată a dintelui se depune un strat subțire de proteine din salivă, numit peliculă dobândită, care oferă bacteriilor o suprafață de care se pot lipi. Primele bacterii care colonizează această peliculă fac parte în mare parte din genul Streptococcus. Pe măsură ce biofilmul se maturizează, compoziția lui se schimbă: apar tot mai multe bacterii din genurile Bacillus și Actinomyces, alături de forme filamentoase, mai complexe, într-o structură tridimensională bine organizată.
Această organizare este exact ceea ce face biofilmul rezistent. Bacteriile dintr-un biofilm matur comunică între ele prin molecule de semnalizare și își schimbă comportamentul colectiv, inclusiv rezistența la substanțele antimicrobiene, pentru că matricea protectoare nu mai permite acestora să pătrundă eficient. Practic, cu cât placa rămâne mai mult timp pe dinte netulburată de periaj, cu atât devine mai greu de eliminat doar cu peria și ața dentară.
Placa bacteriană și tartrul dentar: diferența dintre ele
Placa și tartrul sunt etape diferite ale aceluiași proces, nu lucruri separate. Placa este moale, lipicioasă și poate fi îndepărtată acasă, prin periaj și ață dentară. Dacă rămâne pe dinte suficient de mult, netulburată, mineralele din salivă încep să o întărească, iar rezultatul este tartrul: un depozit dur, de obicei gălbui, maro sau chiar negru, care se lipește ferm de smalț și, de multe ori, se extinde și sub linia gingiei.
| Caracteristică | Placă bacteriană | Tartru |
|---|---|---|
| Consistență | Moale, lipicioasă | Dură, mineralizată |
| Culoare | Aproape invizibilă sau albicioasă | Gălbuie, maronie sau neagră |
| Îndepărtare | Periaj și ață dentară, acasă | Doar prin detartraj, la cabinet |
| Formare | Continuă, zilnică | Din placă netratată, lăsată mai multe zile |
Pentru pacient, diferența se vede clar în practică: placa poate fi curățată zilnic, acasă, cu instrumente obișnuite. Tartrul, odată format, nu mai poate fi îndepărtat prin periaj, oricât de insistent ar fi, ci necesită instrumentele unui cabinet stomatologic.
Semnele vizibile ale plăcii bacteriene
Placa proaspătă este, de regulă, greu de observat cu ochiul liber, dar devine vizibilă pe măsură ce se acumulează. Primul semn este o senzație de rugozitate pe suprafața dinților, simțită cu limba, mai ales dimineața, înainte de periaj. Când placa se adună mai mult, poate căpăta o nuanță albicioasă sau gălbuie, vizibilă în special la baza dinților, lângă gingie, și în zonele mai greu accesibile periajului, cum sunt spațiile dintre dinți sau fețele din spate ale molarilor.
Gingiile pot da și ele indicii. Dacă sângerează ușor în timpul periajului sau al folosirii aței dentare, sau dacă par umflate și roșii, este adesea un semn că placa bacteriană s-a acumulat lângă linia gingiei, ceea ce poate evolua spre gingivită. Respirația urât mirositoare, persistentă chiar și după periaj, este un alt semn frecvent asociat cu o cantitate mare de bacterii acumulate pe dinți și pe limbă.
Carii, gingivită și alte riscuri ale plăcii netratate
Bacteriile din placă sunt cauza principală a celor mai frecvente două afecțiuni dentare: cariile și boala parodontală. Atunci când mănânci sau bei ceva cu zahăr, bacteriile din placă fermentează zahărul și eliberează acizi care atacă smalțul dinților; atacurile repetate, pe o perioadă lungă, slăbesc smalțul până când acesta cedează și apare o cavitate, adică o carie.
Pe lângă carii, tartrul acumulat deasupra și sub linia gingiei irită țesutul gingival, care devine umflat și sângerează ușor la periaj. Acesta este stadiul incipient al bolii parodontale, numit gingivită. Netratată, gingivita poate evolua spre forme mai avansate, care afectează osul și țesuturile care susțin dintele. La nivel global, conform Organizației Mondiale a Sănătății, cariile dentare netratate la dinții permanenți rămân cea mai frecventă afecțiune de sănătate la nivel mondial, iar bolile orale în ansamblu afectează aproape 3,7 miliarde de oameni.
Am observat deseori, la controalele de rutină, pacienți care se spală pe dinți corect, dar sar peste ața dentară, exact acolo unde placa se adună cel mai mult și unde periuța nu ajunge. O rutină simplă, cu ață dentară zilnică și un control periodic, previne de multe ori nevoia unui tratament mai complicat mai târziu. - Dr. Eduard Duda, medic fondator la Clinica NEO
Cum se îndepărtează placa acasă
Vestea bună este că placa proaspătă se îndepărtează relativ ușor, cu instrumentele de igienă orală obișnuite, folosite constant și corect. Periajul de cel puțin două ori pe zi, timp de două minute, cu o pastă de dinți cu fluor, rămâne baza oricărei rutine de prevenție, pentru că fluorul întărește smalțul și ajută la neutralizarea acizilor produși de bacterii.
Periuța, oricât de bună, nu ajunge însă între dinți, acolo unde placa se acumulează la fel de ușor. Ața dentară sau periuțele interdentare completează periajul exact în zonele pe care peria nu le poate curăța, iar folosirea zilnică reduce semnificativ riscul de carii și de inflamație gingivală în acele spații. O periuță electrică poate ajuta la o curățare mai uniformă, mai ales la persoanele care periază prea scurt sau prea slab, dar nu înlocuiește ața dentară.
De ce periajul nu înlocuiește detartrajul
Oricât de riguroasă ar fi igiena de acasă, există întotdeauna zone pe care periuța și ața dentară nu le pot curăța complet, mai ales sub linia gingiei și în spatele molarilor. În aceste zone, placa rămasă netulburată are timp să se mineralizeze și să devină tartru, iar din acel moment nicio periere, oricât de energică, nu îl mai poate îndepărta.
Detartrajul este procedura prin care medicul stomatolog sau igienistul dentar folosește instrumente speciale, manuale sau cu ultrasunete, pentru a desprinde tartrul de pe smalț și de sub linia gingiei, acolo unde el nu poate fi văzut sau simțit de pacient. Practic, periajul zilnic previne formarea de tartru nou, iar detartrajul elimină tartrul deja format; cele două sunt complementare, nu interschimbabile.
Întrebări frecvente despre placa bacteriană dentară
Ce este placa bacteriană dentară?
Este un biofilm, adică un strat de bacterii, resturi alimentare și proteine din salivă, care se formează continuu pe suprafața dinților. Este normal să apară zilnic și devine o problemă doar atunci când nu este îndepărtată constant prin periaj și ață dentară.
Placa bacteriană doare?
Nu, placa proaspătă nu provoacă durere și de multe ori nici nu se observă cu ochiul liber. Durerea apare mai târziu, ca urmare a problemelor pe care placa netratată le provoacă, precum cariile sau inflamația gingiilor.
Cât timp durează până când placa se transformă în tartru?
Nu există un interval fix valabil pentru toți pacienții, dar placa netulburată de periaj se poate mineraliza în câteva zile, transformându-se în tartru. De aceea periajul zilnic constant contează mai mult decât un periaj ocazional, oricât de riguros.
Pot îndepărta singur tartrul de pe dinți?
Nu. Spre deosebire de placă, tartrul este un depozit dur, lipit ferm de smalț și adesea extins sub linia gingiei, pe care periajul sau ața dentară nu îl pot desprinde. Îndepărtarea lui necesită instrumentele unui medic stomatolog sau ale unui igienist dentar, prin detartraj.
Ce rol are placa bacteriană în apariția cariilor?
Bacteriile din placă transformă zahărul din alimente și băuturi în acizi, care atacă repetat smalțul dinților. Pe termen lung, atacurile acide repetate slăbesc smalțul până la apariția unei cavități, adică a unei carii.
Apa de gură sau pasta de dinți elimină singure placa bacteriană?
Nu complet. Pasta de dinți cu fluor ajută la întărirea smalțului, iar apa de gură poate reduce temporar numărul de bacterii, dar niciuna dintre ele nu înlocuiește acțiunea mecanică a periajului și a aței dentare, care desprind fizic placa de pe dinte.
De ce apare placa mai repede la unii oameni?
Compoziția salivei, obiceiurile alimentare bogate în zahăr, fumatul și anumite afecțiuni care reduc fluxul de salivă pot accelera formarea plăcii și a tartrului. De aceea medicul stomatolog poate recomanda controale mai dese persoanelor din aceste categorii.
Surse
- Cleveland Clinic, Plaque, despre formarea zilnică a plăcii și evoluția ei spre tartru, pe Cleveland Clinic.
- MouthHealthy, Plaque, resursa publică a American Dental Association despre rolul plăcii în carii și gingivită, pe MouthHealthy (ADA).
- NIDCR, Periodontal (Gum) Disease, despre legătura dintre igiena orală și boala parodontală, pe National Institute of Dental and Craniofacial Research.
- NIDCR, Tooth Decay, despre mecanismul prin care acizii bacterieni atacă smalțul, pe NIDCR.
- Oral Biofilm: Development Mechanism, Multidrug Resistance, and Their Effective Management with Novel Techniques, PMC7835112, despre etapele de formare a biofilmului dentar, pe PubMed Central.
- World Health Organization, Oral health, cu datele globale despre prevalența cariilor netratate, pe WHO.
Articol scris de Dr. Eduard Duda, medicul fondator al Clinicii NEO.