Bruxism: de ce scrâșnești din dinți și cum se tratează
De Dr. Eduard Duda · · 8 min de citit
Cuprins articol
Bruxismul este obiceiul involuntar de a scrâșni sau de a strânge puternic din dinți, cel mai des în somn și fără ca persoana să își dea seama. Nu e o boală în sine, ci mai degrabă un semnal: apare pe fondul stresului, al unui somn agitat sau al unor factori precum cofeina, alcoolul și fumatul. Problema nu e zgomotul, ci forța. Presiunea repetată tocește smalțul, poate fisura dinții și obosește mușchii maxilarului, așa că un scrâșnit care ține de luni de zile merită tratat, nu trecut cu vederea.
Pe scurt: bruxismul înseamnă scrâșnitul sau strângerea din dinți, cu o formă de noapte și una de zi. Cauzele frecvente sunt stresul, somnul agitat, cofeina, alcoolul, fumatul și unele medicamente. Semnele tipice sunt dinții tociți, sensibilitatea, maxilarul obosit dimineața și durerile de cap în tâmple. Nu există o pastilă care să îl oprească, dar o gutieră de noapte făcută pe măsură protejează dinții, iar gestionarea stresului și a somnului reduce episoadele.
Ce este bruxismul?
Bruxismul este activitatea repetată a mușchilor care mișcă maxilarul, prin care dinții sunt strânși sau frecați unul de altul cu forță. Are două forme, în funcție de momentul zilei. Bruxismul de somn apare noaptea, în timpul dormitului, și e cel care produce scrâșnitul auzit de cei din jur. Bruxismul de veghe înseamnă strângerea din dinți în timpul zilei, adesea în momente de concentrare, tensiune sau furie, de multe ori fără zgomot.
Un panel internațional de specialiști a propus în 2018 o definiție mai clară a bruxismului. La oamenii altfel sănătoși, el nu e privit ca o boală, ci ca un comportament al mușchilor masticatori care poate fi un factor de risc pentru dinți, dar și, în unele cazuri, un mecanism cu rol protector. Distincția e utilă în practică: nu orice scrâșnit trebuie „vindecat", dar cel care lasă urme pe dinți sau doare trebuie ținut sub control.
Bruxismul e frecvent și, pentru că mulți oameni nu știu că scrâșnesc, cifrele reale sunt greu de stabilit. Forma de zi, cu strângerea din dinți, pare mai des întâlnită la adulți decât cea de noapte. Vestea bună e că, indiferent de formă, dinții pot fi protejați eficient o dată ce problema e recunoscută.
De ce scrâșnești din dinți?
Bruxismul nu are o singură cauză, ci un cumul de factori care se adună. Cel mai des în discuție este stresul, dar lista e mai lungă și merită cunoscută, pentru că multe dintre aceste cauze pot fi influențate:
- Stresul și anxietatea sunt principalul motor al strângerii din dinți din timpul zilei și contribuie și la scrâșnitul din somn.
- Un somn agitat, cu multe treziri scurte, favorizează bruxismul de noapte, iar sforăitul și apneea în somn cresc riscul.
- Cofeina în exces, alcoolul băut seara și fumatul se asociază toate cu mai multe episoade de scrâșnit.
- Unele antidepresive și drogurile recreaționale pot declanșa sau agrava obiceiul.
- Există și o componentă de familie, fiindcă bruxismul de somn apare des la mai mulți membri ai aceleiași familii.
Sinteza medicală de specialitate despre bruxism subliniază tocmai acest caracter multifactorial: rar dai vina pe un singur lucru. La aceeași persoană pot lucra împreună stresul, o cafea în plus și un somn prost, iar când reduci câțiva dintre acești factori, scade și intensitatea scrâșnitului. Vechea idee că totul pornește de la o mușcătură „strâmbă" a fost în mare parte abandonată de cercetarea recentă.
Semnele că strângi din dinți
Cel mai înșelător lucru la bruxismul de noapte este că nu îl simți în timp ce se întâmplă. De aceea merită să recunoști semnele indirecte, cele care apar dimineața sau pe care le observă medicul la control. Iată la ce să fii atent:
- dinți tociți, cu marginile aplatizate, sau mici ciobituri pe muchii;
- sensibilitate dentară care apare fără o carie evidentă;
- maxilar obosit, înțepenit sau dureros dimineața, la trezire;
- dureri de cap surde în tâmple, tot dimineața;
- durere sau pocnituri în articulația din fața urechii;
- urme lăsate de dinți pe marginea limbii sau linia albicioasă pe interiorul obrajilor;
- somn întrerupt, al tău sau al partenerului deranjat de zgomot.
Niciunul dintre aceste semne, luat singur, nu pune diagnosticul. Dar mai multe la un loc, mai ales dinții tociți plus maxilarul obosit dimineața, sunt un tablou destul de clar. Uzura de pe dinți se citește ușor la un consult, chiar dacă tu nu ai auzit niciodată vreun scrâșnit.
Ce le face dinților și maxilarului
Forța dezvoltată în timpul scrâșnitului din somn poate fi de câteva ori mai mare decât cea din timpul mestecatului normal, iar dinții suportă asta ore în șir, noapte de noapte. În timp, presiunea repetată lasă urme reale, nu doar disconfort trecător.
Pe dinți, efectul cel mai frecvent este uzura: smalțul se tocește, marginile se aplatizează, iar dinții par mai scurți. Când smalțul subțire lasă dentina expusă, apare adesea sensibilitatea la rece și la cald. Presiunea poate provoca și fisuri sau ciobiri, iar o crăpătură adâncă poate ajunge până la nervul dintelui, cu durere și nevoia unui tratament de canal. Cazurile vechi, cu dinți tociți mult, ajung uneori să aibă nevoie de o reconstrucție a dinților pentru a reface forma și înălțimea pierdute.
Dincolo de dinți, suferă și mușchii și articulația maxilarului. Mușchii masticatori solicitați constant pot deveni dureroși și chiar mai voluminoși, iar articulația temporomandibulară, cea din fața urechii, poate da durere, pocnituri sau senzația că maxilarul se blochează. Institutul american de cercetare dentară arată că astfel de tulburări ale articulației maxilarului sunt frecvente și au de obicei mai multe cauze, bruxismul fiind doar una dintre ele.
Cum se tratează bruxismul?
Nu există un medicament care să oprească bruxismul, așa că tratamentul urmărește două lucruri: să protejeze dinții de forța scrâșnitului și să reducă factorii care îl declanșează. Cel mai des se combină mai multe măsuri, iar planul se adaptează la fiecare persoană. Iată ce ajută cu adevărat:
- Gutiera de noapte, o placă din plastic dur făcută pe măsura ta, se poartă în somn și preia uzura și presiunea în locul dinților. Este cea mai folosită protecție și, spre deosebire de variantele de-a gata din farmacie, se potrivește exact și rezistă.
- Gestionarea stresului lucrează asupra cauzei, prin tehnici de relaxare, mișcare, un program de somn regulat și, la nevoie, terapie pentru anxietate.
- Dacă sforăi zgomotos și te trezești obosit, merită investigată o apnee în somn, fiindcă rezolvarea ei reduce des și scrâșnitul.
- Mai puțină cafea, mai ales după-amiaza, și mai puțin alcool seara scad numărul de episoade.
- Pentru strângerea din timpul zilei, obiceiul simplu de a ține buzele lipite și dinții depărtați, cu limba relaxată, ajută mult odată exersat.
O sinteză Cochrane a studiilor despre gutiere confirmă o nuanță importantă: dovezile că gutiera reduce scrâșnitul din somn în sine sunt încă limitate, însă ea rămâne folositoare fiindcă protejează dinții de uzură. Cu alte cuvinte, nu vindecă obiceiul, dar apără dinții cât timp cauza e ținută sub control, potrivit acelei analize Cochrane.
La noi în clinică am văzut des pacienți care vin pentru dinți sensibili sau o fațetă ciobită și pleacă aflând că, de fapt, scrâșnesc din dinți noaptea. Mulți sunt surprinși, pentru că nu au auzit niciodată nimic. Le arăt urmele de uzură pe propriii dinți și, de cele mai multe ori, o gutieră făcută pe măsură rezolvă partea de protecție rapid. Restul, adică stresul și somnul, ține de un plan pe termen mai lung. Cheia e să prinzi obiceiul înainte să tocească serios dinții. - Dr. Eduard Duda, medic fondator
Bruxismul la copii
Mulți părinți se sperie când își aud copilul scrâșnind din dinți noaptea, dar la cei mici lucrurile stau adesea mai bine decât par. Scrâșnitul e frecvent în anii de creștere, mai ales pe dinții de lapte, și de cele mai multe ori se reduce singur pe măsură ce copilul crește și îi erup dinții permanenți.
La copii, scrâșnitul din dinți se rezolvă de obicei fără tratament și rareori lasă urmări pe termen lung, iar cei mai mulți îl depășesc pe măsură ce cresc. Merită totuși un consult dacă cel mic se plânge de durere de dinți sau de maxilar, dacă vezi dinți vizibil tociți sau dacă scrâșnitul e foarte zgomotos și nu dispare deloc în timp. În aceste situații, medicul stabilește dacă e nevoie de o măsură de protecție.
Când să mergi la medic
Merită un consult atunci când semnele se adună: dinți tociți sau sensibili, maxilar dureros dimineața, dureri de cap la tâmple sau cineva care îți spune că te aude scrâșnind noaptea. Cu cât e prins mai devreme, cu atât se protejează mai ușor dinții, înainte ca uzura să devină vizibilă și costisitoare de reparat.
La control, medicul dentist verifică tiparul de uzură de pe dinți, starea mușchilor și a articulației maxilarului și stabilește dacă ai nevoie de o gutieră. Dacă bănuiește o problemă de somn, precum apneea, te poate îndruma mai departe. Pentru o îngrijire zilnică sănătoasă a dinților, ai și ghidul nostru de igienă orală, iar datele de contact și programul le găsești pe pagina de contact. Tarifele orientative pentru un consult sunt pe pagina de tarife.
Întrebări frecvente despre bruxism
Cum știu dacă scrâșnesc din dinți noaptea?
De obicei afli de la cineva care doarme lângă tine și aude zgomotul, sau după semnele de dimineață: maxilar obosit sau înțepenit, dureri de cap în tâmple, dinți sensibili și uneori urme lăsate de dinți pe marginea limbii. La control, medicul dentist recunoaște tiparul de uzură pe suprafețele dinților chiar dacă tu nu ai auzit niciodată nimic.
Bruxismul dispare de la sine?
Uneori da, mai ales când e legat de o perioadă de stres care trece, iar la copii scrâșnitul se reduce des o dată cu creșterea. La adulți însă tinde să revină cât timp rămâne cauza, de aceea scopul tratamentului e mai degrabă să protejeze dinții și să calmeze mușchii decât să promită că oprești complet obiceiul.
Gutiera de noapte oprește scrâșnitul?
Nu îl oprește, dar îl face inofensiv pentru dinți. Gutiera este o placă din plastic dur, făcută pe măsura ta, care preia presiunea și uzura în locul smalțului și mai relaxează mușchii maxilarului. Rămâi cu obiceiul, dar fără paguba pe dinți. O gutieră luată de-a gata din farmacie protejează mai slab și se potrivește prost.
Stresul chiar provoacă bruxism?
Da, mai ales pentru strângerea din dinți din timpul zilei, care apare des în momente de concentrare sau tensiune. Pentru scrâșnitul din somn legătura e mai indirectă, prin somnul agitat și micile treziri din timpul nopții. Nu e singura cauză, dar gestionarea stresului ajută la ambele forme.
Bruxismul strică implanturile sau fațetele?
Poate, dacă nu e ținut sub control. Forța repetată solicită atât dinții naturali, cât și lucrările, de la fațete la coroane și implanturi, și le scurtează durata de viață. De aceea, înainte de o lucrare estetică sau de un implant, medicul verifică dacă strângi din dinți și îți recomandă des o gutieră de protecție după.
Bruxismul la copii e periculos?
Rareori. Mulți copii scrâșnesc din dinți în anii de creștere, mai ales pe dinții de lapte, iar obiceiul se estompează de obicei singur, fără urmări pe termen lung. Merită un consult dacă se plânge de durere, dacă vezi dinți tociți vizibil sau dacă scrâșnitul e foarte zgomotos și persistent.
Surse
- Lobbezoo F et al., International consensus on the assessment of bruxism, definiția și cele două forme, pe PubMed.
- Bruxism, StatPearls (NCBI Bookshelf), cauzele multifactoriale și managementul, pe NCBI Bookshelf.
- NIDCR (National Institute of Dental and Craniofacial Research, NIH), TMJ Disorders, tulburările articulației maxilarului, pe NIDCR.
- Macedo CR et al., Occlusal splints for treating sleep bruxism (tooth grinding), Cochrane Database of Systematic Reviews, nivelul dovezilor pentru gutiere, pe Cochrane.
- World Health Organization, Oral health, caracterul prevenibil al bolilor orale, pe Organizația Mondială a Sănătății.
Articol scris de Dr. Eduard Duda, medicul fondator al Clinicii NEO. Pentru o evaluare a uzurii dinților și a scrâșnitului din somn, ne găsești pe B-dul Republicii Nr. 52, Baia Mare.