Sensibilitate dentară la rece și cald: cauze și soluții
De Dr. Eduard Duda · · 8 min de citit
Cuprins articol
Sensibilitatea dentară este durerea scurtă și ascuțită care apare când dinții ating ceva rece, cald, dulce sau acru. Cauza ei este dentina rămasă expusă, stratul de sub smalț străbătut de mii de canale minuscule care duc spre nervul dintelui. Când smalțul se subțiază sau gingia se retrage și lasă rădăcina descoperită, stimulii ajung mai repede la nerv, iar dintele reacționează printr-un junghi de câteva secunde. De obicei e o problemă de uzură care se poate ține sub control, dar o durere care persistă sau vine dintr-un singur dinte merită văzută de medic.
Pe scurt: dinții devin sensibili când dentina de sub smalț rămâne expusă, cel mai des din cauza smalțului tocit de periajul prea apăsat și de acizi, sau a gingiei retrase care descoperă rădăcina. Junghiul e scurt și trece o dată cu stimulul. Ajută o pastă desensibilizantă folosită zilnic, o periuță moale cu periaj blând, fluorul și evitarea acizilor. O durere care ține mult, apare la un singur dinte sau vine spontan poate însemna o carie ori o fisură și trebuie văzută de medic.
Ce este sensibilitatea dentară?
Sensibilitatea dentară, numită medical hipersensibilitate dentinară, este acea durere scurtă și ascuțită care pornește dintr-un dinte atunci când îl atinge un stimul: rece, cald, dulce, acru sau chiar aerul rece tras în piept iarna. Durerea dispare de îndată ce stimulul nu mai este acolo. Tocmai asta o deosebește de o durere de dinte obișnuită, care ține și după.
Mecanismul e destul de simplu o dată ce înțelegi structura dintelui. Sub smalțul dur se află dentina, un strat străbătut de mii de canale microscopice care comunică cu nervul din centrul dintelui. Cât timp dentina e acoperită de smalț și de gingie, e protejată. Când rămâne expusă, mișcarea lichidului din aceste canale, provocată de rece sau de cald, ajunge la nerv și declanșează junghiul. Este teoria hidrodinamică, explicația acceptată azi pentru sensibilitate.
O sinteză publicată în literatura de specialitate subliniază un lucru important pentru diagnostic: sensibilitatea dentinară se pune abia după ce excluzi alte cauze de durere, precum o carie sau o fisură. Cu alte cuvinte, junghiul scurt și general, pe mai mulți dinți, e de obicei sensibilitate adevărată, în timp ce o durere localizată și prelungită cere o verificare mai atentă.
De ce te dor dinții la rece și la cald?
În spatele sensibilității stau aproape mereu unul dintre două lucruri: ori s-a subțiat smalțul, ori s-a retras gingia și a lăsat rădăcina la vedere. Iar la ele se ajunge pe mai multe căi, cele mai multe legate de obiceiuri de zi cu zi:
- Periajul prea apăsat, cu o periuță cu peri tari, tocește smalțul și împinge gingia să se retragă.
- Alimentele și băuturile acide, de la citrice și sucuri la vin și băuturi carbogazoase, dizolvă treptat smalțul.
- Retracția gingivală, din cauza vârstei, a periajului agresiv sau a bolii de gingii, descoperă rădăcina, care nu are smalț deloc.
- Bruxismul, adică scrâșnitul din dinți, uzează smalțul și poate fisura dintele.
- Cariile, obturațiile vechi care nu mai etanșează și dinții fisurați lasă și ei dentina expusă.
De multe ori lucrează mai mulți factori împreună. Cineva care se spală energic cu o periuță tare și bea zilnic suc de lămâie subțiază smalțul din două direcții deodată. Vestea bună e că aproape toate aceste cauze pot fi corectate sau măcar oprite din a se agrava, o dată ce le recunoști.
Ce dezgolește dentina
Smalțul este cel mai dur țesut din corpul uman, dar are un dezavantaj mare: o dată pierdut, nu se mai reface, pentru că nu conține celule vii care să îl reconstruiască. De aceea uzura lui este atât de importantă. Se pierde prin frecare mecanică, adică periaj agresiv și scrâșnit, și prin atacul chimic al acizilor, care îl înmoaie și îl dizolvă puțin câte puțin.
Cealaltă mare cauză este retracția gingivală. Când gingia se retrage, scoate la iveală rădăcina dintelui, care nu e acoperită de smalț, ci de un strat mult mai subțire și mai vulnerabil. Federația Europeană de Parodontologie arată că retracția gingivală expune rădăcina și crește riscul de sensibilitate și de carii de colet, mai ales pe măsură ce înaintăm în vârstă. Dacă retracția vine din boală de gingii, tratarea ei la timp oprește procesul, iar despre gingiile inflamate am scris pe larg în articolul despre gingivită.
Sensibilitatea după albire sau detartraj
Dacă dinții ți-au devenit sensibili chiar după o ședință la cabinet, e o reacție cunoscută și de obicei trecătoare. După o albire, substanța pe bază de peroxid ajunge pentru scurt timp la dentină și irită nervul, așa că mulți oameni simt junghiuri câteva zile. Asociația Dentară Americană explică acest efect și recomandă o pastă desensibilizantă înainte și după procedură. Dacă vrei să afli cum decurge o albire făcută corect, ai detalii pe pagina de albire dentară.
La fel, un detartraj recent poate lăsa dinții mai sensibili pentru câteva zile, mai ales dacă gingia era inflamată și rădăcina fusese deja parțial descoperită. Nu înseamnă că procedura a fost greșită, ci că zona curățată reacționează o vreme. Senzația scade de obicei rapid, iar o pastă pentru dinți sensibili grăbește revenirea. Dacă însă sensibilitatea nu dispare deloc după mai multe zile, e bine să o spui medicului.
Cum scapi de sensibilitatea dentară?
Cel mai eficient plan combină calmarea nervului cu protejarea dinților de noi pierderi de smalț. Nu există o soluție unică, dar câteva măsuri simple, ținute constant, fac o diferență reală. Iată ce ajută cu adevărat:
- Folosește zilnic o pastă desensibilizantă, cu azotat de potasiu, fluorură de staniu sau arginină, și dă-i câteva săptămâni ca să își facă efectul.
- Spală-te cu o periuță moale și mișcări blânde, fără să freci apăsat, ca să nu tocești și mai mult smalțul.
- Nu clăti gura imediat după periaj, ci scuipă doar pasta, ca fluorul și substanța desensibilizantă să rămână pe dinți.
- Redu alimentele și băuturile acide, iar după ele așteaptă cel puțin treizeci de minute înainte să te speli pe dinți.
- Cere medicului un fluor profesional sau, pentru zonele expuse, o pelicula protectoare aplicată la cabinet.
Ghidul Asociației Dentare Americane confirmă că pastele desensibilizante conțin substanțe precum azotatul de potasiu și fluorura de staniu, care reduc sensibilitatea. Dovezile din studii sunt însă nuanțate: o analiză Cochrane a găsit că pastele cu potasiu ameliorează sensibilitatea la testele obiective, dar rezultatul raportat de pacienți nu a fost la fel de clar, semn că efectul e real, dar nu spectaculos. O altă sinteză a datelor arată beneficii și pentru pastele cu arginină. Concluzia practică e că merită să încerci constant, câteva săptămâni, nu o singură dată.
La noi în clinică am observat că cei mai mulți pacienți cu dinți sensibili nu au o problemă gravă, ci un smalț tocit de un periaj prea energic, uneori de ani de zile. Când schimbăm periuța pe una moale, corectăm tehnica și adăugăm o pastă desensibilizantă și un fluor la cabinet, sensibilitatea scade vizibil în câteva săptămâni. Îi liniștește să afle că nu e vorba de dinți slabi din naștere, ci de un obicei care se poate schimba. - Dr. Eduard Duda, medic fondator
Când ascunde o problemă mai serioasă
Sensibilitatea obișnuită are un tipar clar: junghi scurt, care trece imediat, apărut pe mai mulți dinți la rece, la dulce sau la acru. Când durerea iese din acest tipar, poate fi semnul altei probleme, iar aici merită atenție.
Fii atent mai ales dacă durerea vine de la un singur dinte, dacă ține mult după ce ai îndepărtat stimulul, dacă apare spontan, mai ales noaptea, sau dacă e însoțită de umflătură. O astfel de durere poate însemna o carie adâncă, o fisură sau inflamația nervului, adică o pulpită, care uneori cere un tratament de canal. Tocmai pentru că sensibilitatea adevărată se pune doar după excluderea acestor cauze, un dinte care doare altfel decât ceilalți trebuie văzut, nu tratat pe cont propriu cu o pastă.
Când să mergi la medic
Merită un consult atunci când sensibilitatea nu cedează după două, trei săptămâni de îngrijire atentă acasă, când te împiedică să mănânci sau să bei normal, ori când are semnele de alarmă de mai sus. Cu cât cauza e găsită mai repede, cu atât e mai ușor de oprit uzura înainte să avanseze.
La control, medicul dentist caută sursa: verifică smalțul, gingiile, eventuale carii sau fisuri și starea obturațiilor vechi. Apoi tratează cauza și poate aplica un fluor sau o rășină protectoare pe zonele expuse. Pentru o tehnică de periaj corectă, ai și ghidul nostru de igienă orală, iar datele de contact și programul le găsești pe pagina de contact. Tarifele orientative pentru un consult sunt pe pagina de tarife.
Întrebări frecvente despre sensibilitatea dentară
De ce am dinții sensibili brusc?
O sensibilitate apărută brusc are de obicei o cauză nouă: o perioadă de periaj prea apăsat, mai multe alimente și băuturi acide, o gingie care s-a retras sau chiar o carie ori o fisură care abia a ajuns la dentină. Dacă ține doar câteva zile și e generală pe mai mulți dinți, de obicei trece de la sine. Dar când persistă săptămâni întregi sau vine dintr-un singur dinte, merită un control la medic, fiindcă poate fi altceva la mijloc.
Ce pastă de dinți e bună pentru dinți sensibili?
O pastă desensibilizantă, cu azotat de potasiu, fluorură de staniu sau arginină. Ea calmează treptat nervul sau astupă canalele din dentină, dar are nevoie de folosire zilnică și de câteva săptămâni ca să își facă efectul. Se folosește cu o periuță moale și fără clătire imediată după periaj, ca substanța activă să rămână pe dinți.
Cât durează sensibilitatea după albire sau detartraj?
De obicei este trecătoare și scade în una până la câteva zile. Atât albirea, cât și un detartraj recent pot lăsa dinții mai sensibili pentru scurt timp, iar o pastă desensibilizantă folosită înainte și după ajută. Dacă senzația nu dispare deloc după mai multe zile, spune-i medicului.
Sensibilitatea dentară dispare de la sine?
Uneori da, mai ales când e legată de o cauză trecătoare precum un periaj prea viguros sau o zi cu multe acide. Dar dacă smalțul e deja uzat sau gingia s-a retras, sensibilitatea tinde să rămână până tratezi cauza. De aceea contează să afli de ce apare, nu doar să o aștepți să treacă.
Periajul prea puternic strică smalțul?
Da. Periajul apăsat, cu o periuță tare, tocește în timp smalțul și împinge gingia să se retragă, exact cele două cauze frecvente ale sensibilității. Soluția nu e să te speli mai rar, ci mai blând: periuță moale, mișcări scurte și o presiune ușoară, cât să simți firele atingând dintele, nu să le îndoi.
Când e sensibilitatea semn de carie?
Când vine de la un singur dinte, ține mai mult după ce stimulul a dispărut sau apare și spontan, mai ales noaptea. Sensibilitatea obișnuită e scurtă și generală, pe mai mulți dinți. O durere localizată și prelungită poate însemna o carie, o fisură sau inflamația nervului și trebuie văzută de medic.
Surse
- Davari AR, Ataei E, Assarzadeh H, Dentin Hypersensitivity: Etiology, Diagnosis and Treatment (J Dent, Shiraz), definiția, teoria hidrodinamică și diagnosticul de excludere, pe PubMed.
- American Dental Association, Oral Health Topics: Toothpastes, pastele desensibilizante și sensibilitatea după albire, pe ADA.
- Poulsen S et al., Potassium containing toothpastes for dentine hypersensitivity, Cochrane Database of Systematic Reviews, nivelul dovezilor, pe Cochrane.
- Effectiveness of arginine-containing toothpastes in dentine hypersensitivity (NCBI Bookshelf), dovezile pentru arginină, pe NCBI Bookshelf.
- European Federation of Periodontology, Gingival recession and root caries, retracția gingivală și expunerea rădăcinii, pe EFP.
Articol scris de Dr. Eduard Duda, medicul fondator al Clinicii NEO. Pentru o evaluare a sensibilității dentare și a cauzelor ei, ne găsești pe B-dul Republicii Nr. 52, Baia Mare.