Sigilarea dinților: ce este, pentru cine și cât ține
De Dr. Eduard Duda · · 7 min de citit
Cuprins articol
- Ce este sigilarea dentară și cum protejează molarii
- Pentru cine este indicată sigilarea
- La ce vârstă se sigilează dinții la copii?
- Cum decurge sigilarea, pas cu pas
- Doare sigilarea și cât de sigură este?
- Cât rezistă un sigilant și când se reface
- Sigilare, fluorizare sau plombă: ce diferă
- Ce faci după sigilare ca să ții efectul
- Întrebări frecvente
Sigilarea dinților este un tratament preventiv prin care șanțurile și adânciturile de pe suprafața de mestecat a molarilor se acoperă cu un strat subțire de rășină, ca resturile de mâncare și placa bacteriană să nu mai rămână blocate în locurile pe care firul periuței nu ajunge să le curețe. Se face cel mai des la copii, pe molarii permanenți proaspăt erupți, între 6 și 12 ani, dar ajută și un adult cu șanțuri adânci și dinți încă fără carii. Nu presupune freză, nu doare și durează câteva minute pentru un dinte.
Pe scurt: sigilarea e o peliculă de rășină pusă în șanțurile molarilor, ca placa și mâncarea să nu se mai adune acolo unde periuța nu ajunge. Se aplică mai ales la copii, pe primii și pe cei de-al doilea molari definitivi, imediat ce ies din gingie, dar și la unii adulți cu șanțuri adânci și dinți sănătoși. Procedura e simplă și nedureroasă: dintele se curăță, se usucă, se pregătește suprafața, se pune rășina și se întărește cu o lampă. Un sigilant bine făcut ține câțiva ani și se verifică la fiecare control, fiindcă se mai tocește sau se ciobește. Nu înlocuiește periajul și pasta cu fluor, doar le adaugă un strat de protecție exact unde apar cel mai des cariile.
Ce este sigilarea dentară și cum protejează molarii
Dacă te uiți de aproape la un molar, vezi pe suprafața de mestecat un relief de șanțuri și gropițe, numite de medici fosete și fisuri. Acolo se macină mâncarea, dar tot acolo se strânge și cel mai ușor placa. Problema e că firul periuței e mai gros decât fundul acestor șanțuri, așa că bacteriile rămân la adăpost oricât de conștiincios ai peria.
Sigilarea rezolvă exact acest punct slab. Medicul curăță dintele, apoi lasă o rășină lichidă să curgă în șanțuri, unde se întărește și formează o peliculă netedă. Din acel moment, mâncarea nu mai are unde să se prindă, iar periuța alunecă peste o suprafață plană și curată. Bariera nu se vede aproape deloc și nu schimbă cu nimic mușcătura.
Contează pentru că majoritatea cariilor de la copii și tineri pornesc chiar din aceste șanțuri, nu de pe fețele netede ale dintelui. Acoperindu-le înainte să apuce să se formeze o carie, sigilantul închide ușa pe unde intră problema. Nu e un tratament al unei boli, ci un gard pus la timp.
Pentru cine este indicată sigilarea
Cel mai mult au de câștigat copiii, iar momentul cheie e imediat după ce le erup molarii permanenți. Un dinte proaspăt ieșit are smalțul încă în curs de maturare și șanțuri adânci, deci e cel mai expus la carii tocmai în primii ani. Sigilat la timp, trece peste perioada de risc mare protejat.
Nu e însă doar o poveste de copii. Un adult cu șanțuri adânci pe molari, care nu are carii și nici plombe pe acei dinți, poate beneficia la fel de bine de sigilare, mai ales dacă face carii ușor sau poartă aparat dentar și îi e mai greu să curețe. Regula rămâne aceeași la orice vârstă: se sigilează dinții sănătoși, nu cei care au deja o gaură.
În cabinet, primul lucru pe care îl fac la un copil de 6 sau 7 ani e să caut molarii de șase ani, cei care ies în spate fără să cadă niciun dinte de lapte înainte. Mulți părinți nici nu știu că au apărut. Dacă sunt sănătoși și cu șanțuri adânci, îi sigilez pe loc, pentru că știu din experiență că exact acolo prind o carie peste un an sau doi copiii care mănâncă dulce des. Doi ani mai târziu am văzut diferența pe radiografie: molarii pe care i-am sigilat au rămas curați, cei lăsați așa au făcut primele carii. - Dr. Eduard Duda, medic fondator la Clinica NEO
La ce vârstă se sigilează dinții la copii?
Sunt două ferestre importante. Prima e în jurul vârstei de 6 ani, când erup primii molari permanenți, cei de-al șaselea dinte de pe fiecare parte. Aceștia apar în spatele dinților de lapte, fără ca vreunul să cadă înainte, motiv pentru care mulți părinți îi confundă cu dinți de lapte și îi neglijează. Despre cum crește primul molar permanent fără să pice un dinte de lapte am scris pe larg în articolul despre dinții de lapte.
A doua fereastră e pe la 11 sau 12 ani, când ies molarii de-al doisprezecelea, adică molarii de doi ani mai în spate. Și ei se sigilează cât mai repede după erupție. Între aceste momente, medicul poate sigila și premolarii sau, la copiii cu risc mare, molari de lapte cu șanțuri adânci.
Nu există o vârstă bătută în cuie, fiindcă erupția diferă de la copil la copil. Reperul practic e altul: se sigilează dintele imediat ce a ieșit destul cât să poată fi izolat și ținut uscat câteva minute. Dacă dintele e încă acoperit pe jumătate de gingie, se așteaptă puțin.
Cum decurge sigilarea, pas cu pas
Toată manevra se face într-o singură vizită, fără injecție și fără freză. Pașii sunt simpli, iar copilul stă pe scaun cât ar dura o curățare mai atentă:
- medicul curăță bine suprafața dintelui, ca șanțurile să fie complet libere de placă;
- izolează dintele și îl usucă, pentru că saliva e principalul dușman al lipirii;
- aplică un gel care pregătește smalțul câteva secunde, apoi îl clătește și usucă din nou;
- lasă rășina lichidă să pătrundă în toate șanțurile;
- o întărește cu o lampă specială, în câteva zeci de secunde;
- verifică mușcătura și netezește, ca stratul să nu stânjenească.
Partea cea mai importantă și mai puțin vizibilă e ținerea dintelui uscat. Dacă ajunge salivă pe smalțul pregătit, rășina nu se lipește bine și sigilantul sare repede. De aceea colaborarea copilului contează, iar la cei foarte mici medicul alege momentul cu grijă sau lasă dintele pentru o vizită următoare.
Doare sigilarea și cât de sigură este?
Nu, sigilarea nu doare. Nu se taie nimic din dinte și nu se atinge nervul, deci nu e nevoie de anestezie. Singura senzație e gustul ușor acrișor al gelului de pregătire și senzația de uscat cât timp dintele e izolat. Mulți copii sunt surprinși că s-a terminat înainte să apuce să se sperie.
Cât despre siguranță, cea mai frecventă întrebare a părinților e legată de BPA. Unele rășini pot elibera urme foarte mici de BPA în primele ore după aplicare, după care cantitatea scade practic la zero. Organizațiile de stomatologie consideră sigilarea sigură, fiindcă expunerea e minusculă și trecătoare, iar beneficiul de a opri cariile pe molarii copilului e mult mai mare. Detaliile despre materiale le explică pe larg American Dental Association pe pagina dedicată sigilanților.
Cât rezistă un sigilant și când se reface
Un sigilant bine pus ține ani de zile, adesea toată perioada de risc mare din copilărie. Nimic din gură nu e însă etern: stratul se mai tocește de la mestecat sau se ciobește undeva, mai ales pe dinții care duc greul mesei. Tocmai de aceea se verifică la fiecare control, iar dacă lipsește o bucată, medicul o completează sau reface sigilantul în câteva minute.
Dincolo de durată, contează cât de mult chiar previn cariile. O analiză sistematică Cochrane din 2017 a arătat că sigilarea molarilor permanenți la copii și adolescenți reduce clar apariția cariilor pe suprafața de mestecat, comparativ cu a nu face nimic. E una dintre cele mai bine documentate măsuri de prevenție din stomatologie, iar efectul e cu atât mai mare cu cât dintele e mai expus la risc.
Un sigilant pierdut nu strică dintele, doar îl lasă din nou descoperit în șanțuri. De aici și rostul controalelor regulate: medicul prinde din timp locul rămas fără protecție și îl acoperă la loc, înainte să apuce să se formeze o carie.
Sigilare, fluorizare sau plombă: ce diferă
Sunt trei lucruri diferite, pe care lumea le încurcă des. Sigilarea și fluorizarea sunt amândouă preventive și se completează, în timp ce plomba e deja un tratament pentru un dinte stricat. Pe scurt, sigilarea pune un capac fizic în șanțuri, fluorul întărește smalțul de pe toată suprafața, iar plomba repară un dinte care are deja o gaură.
| Manevra | Ce face | Când se folosește |
|---|---|---|
| Sigilare | Acoperă șanțurile adânci ale molarilor cu rășină, ca placa să nu se prindă acolo | Pe dinți sănătoși, ca prevenție, mai ales la copii |
| Fluorizare | Întărește smalțul de pe întreaga suprafață și îl face mai rezistent la acizi | Ca prevenție generală, repetat, la copii și adulți cu risc |
| Plombă | Curăță caria și reface partea de dinte pierdută | Când dintele are deja o carie intrată în smalț sau dentină |
De cele mai multe ori nu alegi între ele, ci le combini: fluor acasă și la cabinet, sigilant pe molarii cu șanțuri adânci și plombă doar unde e nevoie. Dacă vrei să înțelegi de la ce pornește totul, cum apare și cum se oprește o carie am explicat separat, în articolul despre caria dentară.
Ce faci după sigilare ca să ții efectul
Vestea bună e că nu ai nimic special de făcut imediat. Rășina se întărește pe loc sub lampă, așa că poți mânca chiar în aceeași zi, fără restricții. Copilul se întoarce la mese normale, iar sigilantul nu se simte cu limba după prima zi.
Ce contează e ce faci în continuare. Sigilantul apără doar șanțurile de pe suprafața de mestecat, nu și fețele dintre dinți sau marginea de lângă gingie, unde tot periajul și ața dentară fac treaba. Așa că periajul de două ori pe zi cu pastă cu fluor, ața zilnic și cât mai puțin zahăr între mese rămân la fel de importante. Rutina completă de igienă o găsești în ghidul de igienă orală zilnică.
Ultimul lucru, și cel mai ușor de uitat, sunt controalele. La fiecare vizită medicul verifică sigilanții și îi reface pe cei tociți, iar între timp prinde din vreme orice altă problemă. Când vrei să programezi un control de prevenție pentru copil, ne găsești pe pagina de contact, iar echipa care se ocupă de cei mici o vezi pe pagina medicilor. Tarifele orientative sunt pe pagina de tarife.
Întrebări frecvente despre sigilarea dinților
Cât costă sigilarea unui dinte?
Prețul depinde de câți dinți se sigilează și de materialul folosit, așa că cel mai corect îl afli la un control, când medicul vede exact ce dinți au nevoie. Sigilarea rămâne oricum una dintre cele mai ieftine manevre de prevenție, mult sub costul unei plombe sau al unui tratament de canal de mai târziu. Tarifele orientative le găsești pe pagina de tarife.
Se sigilează și dinții de lapte?
Uneori, da. La copiii cu risc mare de carii, medicul poate sigila molarii de lapte cu șanțuri adânci, mai ales dacă acolo au apărut deja carii pe partea cealaltă. Nu e o regulă pentru toți copiii, ci o decizie luată dinte cu dinte, după cum arată smalțul și cât de des face copilul carii.
Sigilantul conține BPA și e periculos?
Unele rășini eliberează urme foarte mici de BPA în primele ore după aplicare, iar apoi cantitatea scade practic la zero. Organizațiile de profil consideră sigilarea sigură, fiindcă expunerea e minusculă și trecătoare, mult sub ce ia un om din mâncare sau din ambalaje. Beneficiul de a opri cariile pe molarii copilului cântărește mai greu decât acest risc teoretic.
Se poate pune sigilant peste o carie?
Nu. Sigilantul se aplică doar pe un dinte sănătos sau cu o carie abia începută, în smalț. Dacă în șanț există deja o carie care a intrat în dinte, aceasta se curăță și se pune o plombă, altfel caria ar continua să avanseze închisă sub rășină. De aceea medicul verifică fiecare dinte înainte de a-l sigila.
Cât durează procedura?
Foarte puțin. Sigilarea unui dinte ia câteva minute, iar de obicei se face pe mai mulți molari în aceeași ședință, fără anestezie și fără freză. Copilul stă pe scaun cât ar dura o curățare atentă, nu mai mult.
Cât de des se verifică sigilantul?
La fiecare control de rutină, adică de obicei o dată la șase luni. Medicul se uită dacă stratul e întreg sau dacă s-a tocit ori ciobit undeva, iar dacă lipsește o bucată îl completează sau îl reface. Un sigilant verificat la timp își face treaba ani buni.
Surse
- American Dental Association, MouthHealthy, Sealants, ce sunt sigilanții și cum se aplică, pe MouthHealthy (ADA).
- Pit and fissure sealants for preventing dental decay in permanent teeth, Cochrane Database of Systematic Reviews 2017, eficiența sigilării molarilor la copii și adolescenți, pe PubMed.
- National Institute of Dental and Craniofacial Research, Tooth Decay, cum apare caria și cum se previne, pe NIDCR.
- MedlinePlus, Tooth Decay, prevenția cariei, inclusiv rolul sigilanților, pe MedlinePlus.
- World Health Organization, Oral health fact sheet, povara cariilor la nivel mondial, pe World Health Organization.
Articol scris de Dr. Eduard Duda, medicul fondator al Clinicii NEO. Pentru o consultație de prevenție și sigilarea molarilor copilului, ne găsești pe B-dul Republicii Nr. 52, Baia Mare.